Ictus in i misgi
cuntenutu
- Fattori chì causanu l'ictus in i misgi
- Tipi di colpu in i misgi è e so cause
- I sintomi di a patologia
- Primu aiutu per un gattu cù un colpu
- Diagnosi di l'ictus in i misgi
- Trattamentu in una clinica veterinaria
- Trattamentu domesticu per animali
- Possibili cunsequenze è cumplicazioni
- Meteo
- Cumu prevene l'ictus in i misgi
Fattori chì causanu l'ictus in i misgi
Prima di tuttu, l'ictus in i misgi pò accade per via di l'excedente di pisu corpu. L'obesità hè spessu accumpagnata da e malatie currispundenti di u sistema circulatori, core. Inseme cù l'attività fisica insufficiente di l'animali, questu porta à a congestion in u sangue, a furmazione di coaguli di sangue, u sviluppu di l'aterosclerosi, a permeabilità di i muri di i vini sanguini, è a carenza di nutrienti è ossigenu. U gruppu di risicu hè custituitu da i misgi dopu a castrazione (sterilizazione) è a vechja.
Inoltre, i seguenti fatturi ponu pruvucà a patologia:
- stress;
- gocce di pressione sanguigna;
- ipertensione;
- anomalie di u sistema cardiovascular;
- helminthiases;
- intossicazione per un bellu pezzu;
- fallimentu renale;
- ferite (testa, spine);
- diabetes;
- tumuri maligni;
- Sindrome di Cushing (pruduzzione eccessiva di cortisol).
Ancu s'ellu ci sò assai fatturi, è sò tutti diffirenti in termini di sintomi, significazione è influenza nantu à u CVS, i segni di un colpu in ogni casu seranu listessi.
L'obesità hè un fattore maiò in l'ictus in i misgi
Tipi di colpu in i misgi è e so cause
Ci sò trè tippi di colpu in i misgi.
Ischemic
U vinu sangu hè struitu cù un trombu (placca aterosclerotica), si sviluppa ischemia (flussu di sangue insufficiente à e cellule). In u risultatu, u tissutu nervu ùn riceve micca l'ossigenu è mori. Cù u colpu ischemicu, a morte di massa di neuroni o a so morte parziale pò esse osservata. A inflamazioni si sviluppa in u core, u so suministru di sangue hè disturbatu, è l'edema si trova.
L'ictus ischemicu in i misgi, più spessu, si trova in u sfondate di:
- malatie di reni;
- Mellitus diabetes;
- altu colesterulu;
- malatii di u sistema cardiovascular;
- malatie parasite di u sangue;
- Sindrome di Cushing.
Emorragicu
U vinu sanguinu di u cervellu sfonda, una hemorragia si trova in u cervellu. L'hematoma pressu nantu à i tessuti circundante, impediscendu u so funziunamentu normale.
Fattori chì portanu à l'ictus hemorràgicu in i misgi:
- ferita à a testa;
- flebite (infiammazione di i vini);
- neoplasmi in u cervellu;
- infizzioni chì si trovanu cù a frebba;
- ipertensione;
- avvelenamentu;
- obesità.
Micru colpu
Cum'è cù l'ictus ischemic, in questu casu, a patologia si sviluppa per u bloccu di i vini sanguini da un trombu. In ogni casu, a violazione di u flussu di sangue ùn hè micca cusì estensiva, è u coagulu pò dissolve per sè stessu durante u ghjornu senza cunsequenze pronunzianu. À u listessu tempu, hè periculosu per sottovalutà un microstroke. A so occurrence (spessu più di una volta) indica a prisenza di prublemi seri cù a circulazione di sangue, hè un precursore di un colpu più forte, è pò purtà à a disabilità di l'animali.
Fattori chì pruvucanu un microstroke in i misgi:
- stress;
- ipertensione;
- obesità;
- patologia di u muru vascular.
I sintomi di a patologia
Se un colpu si faci bruscamente, è l'animali hè vicinu à u pruprietariu, allora serà impussibile di ùn avè micca avvistu i sintomi. Ma qualchì volta u quadru clinicu si sviluppa gradualmente, ancu in parechji ghjorni, manifestendu deviazioni sottili.
Cumu si manifesta un colpu in i misgi? U signu principalu di un colpu in un gattu hè cambiamenti in l'ochji: i pupulari ponu diventà diverse dimensioni, è cambianu spessu è indipendentemente da qualsiasi influenze esterne.
Autri sintomi sunnu:
- lentezza improvvisa, letargia, mancanza d'interessu per i ghjoculi, l'alimentariu, u pruprietariu;
- "freezing" in u locu (se un colpu si sviluppa à a velocità di u lampu) cù più perdita di cuscenza;
- pusizioni innaturali di a testa (in u so latu o cullati);
- zoppia brusca, trascinamentu di i membri; in regula, a perdita di a mobilità afecta un paru di zampe di un gattu;
- bocca aperta, lingua protruding;
- perdita involuntaria di saliva;
- perdita di l'orientazione in u spaziu, u desideriu di ammuccià in un locu isolatu;
- escrezione involuntaria di urina o feci;
- perdita di l'audizione; u ghjattu ùn risponde micca à a chjama di u pruprietariu;
- hemorrhage in l'ochji, disturbi visuali, carne à cecità; l'animali pò scaccià nantu à l'ogetti, stumble, fall;
- cuntrazzioni musculari cunvulsivu di varii intensità è freccia;
- difficultà à masticare è à ingullà cibo è acqua; in u risultatu, l'animali pò ricusà di manghjà;
- disturbazione di l'andatura - durante u muvimentu, u ghjattu pò oscillari, esse cunfusu, incertu, cascà nantu à e so zampe (paw);
- respirazione frequente
- crisi epilettiche.
A lingua protruding hè unu di i sintomi di un colpu in i misgi.
I segni di un microstroke sò:
- vomitu;
- mancanza d'appetite;
- letargia, sonnolenza;
- timore di a luce;
- caduta di pressione, espressa in u fading di l'animali.
I sintomi di un colpu, soprattuttu s'ellu sò pocu, sò simili à i signali di altre malatie, per quessa, hè megliu piglià u ghjattu à u veterinariu senza aspittà di cumplicazioni. Forsi u prublema hè in una malatia infizziosa, oncologia, disordini in u sistema nervu cintrali.
Primu aiutu per un gattu cù un colpu
Sè avete qualchì sintomu di un colpu in u vostru ghjattu, chjamate u vostru veterinariu. Dì à u duttore in detail di ciò chì hè accadutu, dumandate ciò chì l'azzioni ponu esse pigliate, se u trasportu serà sicuru in u mumentu. Forsi un specialista vene in casa.
In termini ginirali, i primi aiuti per un ghjattu cù un colpu sò i seguenti:
- l'animali hè pusatu nantu à una superficia horizontale, da u so latu;
- se u vomitu hè accadutu o a saliva scorri, sguassate i resti di vomitu è l'excedente fluidu cù un napkin;
- crea una atmosfera còmuda, dim the light, sguassate i soni innecessarii;
- se u ghjattu porta un collu, hè eliminatu;
- apre a finestra per lascià l'aria fresca.
Prima di l'arrivu di u duttore, l'animali hè stroked è parlatu.
Se u duttore ùn pò esse cuntattatu, u ghjattu deve esse purtatu à a clinica u più prestu pussibule. Serà bè s'ellu ci hè qualchissia altru vicinu per assicurà chì l'animali hè in a pusizione curretta. Altrimenti, pudete mette l'animali in una scatula o cesta è mette nantu à u prossimu sediu.
Se suspettate un colpu in un gattu, hè cunsigliatu di cuntattà immediatamente u vostru veterinariu!
Diagnosi di l'ictus in i misgi
A maiò spessu, u diagnosticu ùn hè micca difficiule, è hè abbastanza per un specialista per esaminà u ghjattu per determinà u colpu. Ma avete sempre à passà per un esame di laboratoriu è hardware per sapè a causa esatta, u tipu di patologia, u gradu di dannu tissutu. Questu permetterà di escludiri altre malatie, fà un pronostico, prescrive trattamentu adattatu. Per fà questu, u ghjattu pò esse prescrittu testi di sangue è d'urina, una MRI o CT scan di u core.
Trattamentu in una clinica veterinaria
Sicondu a cundizione di l'animali, prima di tuttu, l'azzioni di u duttore sò destinati à stabilizzà. Hè impurtante per prevene a perdita di forza è restaurà l'equilibriu di l'acqua è l'elettroliti. In u futuru, u trattamentu serà destinatu à eliminà i sintomi, impediscendu u sviluppu di cumplicazioni. Per questu, i seguenti gruppi di droghe sò usati:
- glucocorticosteroidi (reduce a inflamazioni, sguassate l'inflamazioni);
- analgésiques (allevià u dolore);
- immunomodulatori (stimulanu l'immunità);
- antispasmodics (rilassate u tissutu musculare, prevene i cramps);
- neuroprotectors (prutegge e cellule nervose da più danni, restaurà e cunnessione trà i neuroni quant'è pussibule).
Inoltre, diuretici, droghe antibacterial, sedative, antiemetics è altre droghe pò esse prescritti in più, cumu necessariu in questu o quellu casu. In casu di ipoxia evidenti, l'animali serà datu l'ossigenoterapia, è in casu di cunvulsioni severi, hè pussibule di mette u ghjattu in un sonnu artificiale da l'amministrazione di l'anesthesia.
Trattamentu domesticu per animali
In i primi ghjorni dopu à un colpu, u ghjattu hè troppu debbule è esige una surviglianza constante. Inoltre, i cumplicazioni ùn ponu micca appare immediatamente, per quessa, hè megliu lascià l'animali in l'uspidale per un tempu. I specialisti ùn anu micca solu monitorà l'effettu di a droga, ma ancu risponde à u tempu cù u sviluppu di una recidiva.
Se a cundizione di l'animali permette o ùn ci hè micca pussibilità di lascià in a clinica, avete da trattà stessu. A maiò parte di l'assistenza in casa hè custituita da injections (intramusculare è / o intravenosa), dieta è restu.
Iniezione à un gattu in casa
U vostru duttore pò prescrive diverse opzioni di iniezione. A subcutaneous hè u più faciule da fà, qualcunu pò maestru di sta cumpetenza. Injections sottu a pelle sò posti principarmenti à u garbu. Injections in u musculu sò più difficiuli, ma ancu ùn presentanu micca difficultà particulari. Hè abbastanza à dumandà à un veterinariu in detail o leghje nantu à e caratteristiche di l'ambienti, per osservà cumu una iniezione intramuscular hè fatta in a clinica.
A situazione hè più seria cù injections intravenous. Se ùn avete micca sta capacità, preparate per visite regularmente à a clinica per i prucessi. Una altra opzione hè di chjamà un specialista in casa.
In a casa per l'animali, avete bisognu di creà certi cundizioni. Per esempiu, per chì l'animali ùn stende micca, duvete spustà u locu per dorme nantu à u pianu (sguassate cesti, case, etc.), assicuratevi chì l'alimentariu è l'acqua sò situati vicinu à l'altri.
Se u ghjattu si move pocu o hè completamente immobilizzatu, avarà bisognu di massaggi ogni ghjornu di i membri è un cambiamentu di pusizioni. Questu permetterà di prevene a stagnazione di limfa è sangue, per impediscenu a furmazione di bedsores.
A luce di u sole ùn deve micca cascà nantu à l'animali. Hè desirabili chì u ghjattu ùn hè micca disturbatu una volta da i membri di a famiglia (in particulare i zitelli) è altri animali.
Se un ghjattu hà cunservatu a funzione di masticazione dopu un infartu, pò inghjustà l'alimentu, allora ùn cambia micca a dieta. Per prevene u sviluppu di l'aterosclerosi è l'obesità, hè cunsigliatu per riduce u cuntenutu di grassu animali in a dieta. Altrimenti, l'alimentazione hè fatta cù l'alimentu liquidu cù una siringa, un biberon, è qualchì volta l'usu di un dropper hè necessariu.
Inoltre, u duttore pò prescrive fisioterapia: elettroforesi, magnetoterapia. Questu averebbe ancu bisognu di una visita à a clinica veterinaria.
Possibili cunsequenze è cumplicazioni
Avete bisognu à esse preparatu per u fattu chì u periodu di riabilitazione dopu à un colpu in un gattu durà assai, finu à parechji anni, secondu u gradu di danni cerebrali. Inoltre, in a maiò parte di i casi, ùn hè micca pussibule di evitari ogni cumplicazioni è cunsequenze. A so probabilità è a gravità dipendenu da a puntualità di cuntattà un veterinariu, a correctezza di u trattamentu, e caratteristiche di u periodu di riabilitazione, u corpu di u ghjattu è parechji altri fattori.
Cunsiquenzi cumuni di un colpu in un gattu:
- zoppia, paralisi parziale o cumpleta di certi membri;
- perdita di udizione parziale o cumpleta;
- visione annebbiata, cecità;
- disfunzioni di memoria (u gattu ùn pò micca ricunnosce u pruprietariu, scappa da ellu, si perde in l'ambiente familiar).
I misgi in lettu sò minacciati da a pneumonia d'aspirazione, una malatia pulmonaria inflamatoria chì si sviluppa com'è u risultatu di a congestion per a mancanza d'attività mutore.
Meteo
U pronostico hè favurevule se u ghjattu hè statu aiutatu in una manera puntuale - in una ora dopu à l'ictus. U dannu cerebrale localizatu hè ancu cunsideratu favurevule, in uppusizione à danni estensivi.
Sì un colpu in un gattu era accumpagnatu da una hemorrhage profusa, sepsis, ùn deve micca sperà per una migliione di a cundizione è a ricuperazione. U listessu vale per l'ictus hemorrhagic paragunatu à l'ischemicu.
L'inconformità di i cunsiglii è e prescrizioni di u duttore, u trattamentu incompletu pò purtà à una recidiva ancu in l'eventu di una migliione visibile in a salute di l'animali. Questu hè soprattuttu veru per i microstrokes - l'animali hè in guariscenza (o solu si senti bè dopu à un brevi episodiu di malatia), u pruprietariu ferma di piglià à fisioterapia, massaggi, injections, etc. U risultatu hè un deterioramentu bruscu, una ricaduta cù una forza d'impattu più grande, un risultatu fatale hè pussibule.
Cumu prevene l'ictus in i misgi
Ùn ci sò micca misure spiciali chì ponu impedisce u sviluppu di un colpu in un gattu. Pudete riduce u risicu di a so avvene da piglià cura di u ghjattu è furnisce boni cundizioni per ella.
Lista di misure preventive:
- mantene u pesu di l'animali in u normale, s'ellu ci hè una predisposizione à l'obesità, seguite u cuntenutu caloricu è u voluminu di l'alimentariu, u equilibriu di nutrienti (a proteina deve esse almenu 50%);
- vaccinate puntuale è eseguisce profilassi antiparassitari;
- appena apparsu i primi sintomi di a malatia, porta l'animali à a clinica senza aspittà per a stampa clinica sana;
- cuntrullà a prissioni sanguigna in i misgi à risicu (obesi, predisposti à l'ictus, anziani);
- ùn permettenu micca chì l'animali entra in cuntattu cù sustanzi tossichi è velenosi;
- impediscenu caduta, ferite;
- evitari di creà situazioni stressanti per u ghjattu, aduprate attivamente sedative (dopu cunsultà un veterinariu), per esempiu, quandu si move;
- furnisce abbastanza ossigenu in a stanza.
Inoltre, hè impurtante di visità regularmente u veterinariu. Una donazione di sangue elementare, un esame medico annuale aiutarà à prevene micca solu un infartu, ma ancu parechje altre patologii.