Rosella rossa
Razze d'uccelli

Rosella rossa

Rosella rouge (Platycercus elegans)

OrderPappagalli
a famigliaPappagalli
CorsaRoselle

 

APPARE

Periculu mediu cù a lunghezza di u corpu finu à 36 cm è u pesu finu à 170 gr. A forma di u corpu hè abbattutu, a testa hè chjuca, u beccu hè abbastanza grande. A culore hè luminosa - a testa, u pettu è u ventre sò rossi sangue. E guance, i piume di l'ala è a coda sò blu. U spinu hè nìvuru, qualchi piume di l'ale sò cunfinate cù culore rossu, biancu. Ùn ci hè micca un dimorfismu sessuale, ma i masci sò generalmente più grande di e femine è anu un beccu più massivu. 6 sottuspezie sò cunnisciuti, diffirenti in elementi di culore. Certi sottuspezie ponu incruciate cù successu dà una prole fertili. L'esperanza di vita cun cura curretta hè di circa 10 - 15 anni.

HABITAT E VITA IN NATURA

Sicondu a subspecie, campanu in u sudu è l'est di l'Australia, è ancu in l'isule adiacenti. In e regioni sittintriunali, i roselli rossi prefessu i boschi di muntagna, a periferia di i boschi tropicali è i boschi d'eucalyptus. À u sudu, l'uccelli preferanu stabiliscenu in boschi aperti, gravite versu i paisaghji culturali. Sta spezia pò esse chjamata sedentaria, in ogni modu, certi pupulazioni ponu spustà. L'acelli ghjovani spessu s'ammuccianu in bandate rumorosi di sin'à 20 individui, mentri l'acelli adulti stanu in picculi gruppi o coppie. L'acelli sò monogami. Sicondu studii recenti, sti acelli determinanu a subspecie per l'odore. È ancu u fattu chì l'hibridi trà sottuspezie sò più resistenti à e malatie cà spezie pura. I misgi, i cani, è ancu i volpi in certi rigioni sò nemichi naturali. Spessu, e femine di a listessa spezia distrughjenu l'embrague di i so vicini. Si alimentanu principarmenti di sementi di piante, fiori, gemme d'eucalyptus è altri arburi. Manghjenu ancu frutti è baga, è ancu certi insetti. Un fattu interessante hè chì l'acelli ùn participanu micca à a dispersione di e sementi di a pianta, cum'è masticanu e sementi. In u passatu, sti acelli eranu spessu ammazzati da i agricultori, perchè dannu una parte significativa di a cultura.

ALLEVU

A stagione di nidificazione hè d'aostu-ghjennaghju o ferraghju. Di solitu, per a nidificazione, a coppia sceglie un cavu in eucalyptus à una altezza di 30 m. Allora u coppiu prufonda u nidu à a dimensione desiderata, masticandu u legnu cù i so becchi è copre u fondu cù chips. A femina pone sin'à 6 ova in u nidu è l'incuba da sola. U masciu l'alimenta in tuttu stu periodu è guarda u nidu, alluntanendu i cuncurrenti. L'incubazione dura circa 20 ghjorni. I pulcini nascenu coperti in piuma. Di solitu nasce più femmine chè masci. Per i primi 6 ghjorni, solu a femina alimenta i pulcini, u masciu si unisce dopu. Versu 5 simane sboccanu è lascianu u nidu. Dapoi qualchì tempu fermanu sempre cù i so genitori chì l'alimentanu. È più tardi si smarriscenu in bande di i stessi ghjovani acelli. À 16 mesi, acquistanu u piume adultu è diventanu sessualmente maturu.

Lascia un Audiolibro